2 August 2013

Good to go.

Buna, dragilor.
Cele mai sincere scuze pentru acest post mult prea intarziat, dar am fost mult prea ocupata cu lucratul si ajungeam acasa mult prea obosita ca sa mai fiu in stare sa scriu ceva.
Noutati?
Nimic nou.
M-am orientat spre muzica trance, mai nou. Si la inceput ti se pare un fel de house, dar ceva mai elevat. Dupa iti dai seama cate sentimente transmite acest gen muzical. Te trec fiorii si ti se face pielea de gaina. Este cel mai frumos sentiment. Pe cand altii merg la mare, munte, strainatate etc.. eu stau si ascult muzica (buna, nu ma plang) si citesc carti pentru scoala.
In fine... imi pasa din ce in ce mai putin. Stau si ma intreb daca e bine asa... Oare?

7 July 2013

Right here.

Buna, dragilor.
A trecut atat de mult de cand n-am scris, prea mult pot spune. Am draft-ul asta salvat de vreo 2 saptamani numai cu inceputul: "Buna dragilor."
Dar chiar nu am avut timp si nu o sa bag scuza jenante ca am fost plecata, am iesit cu prietenii sau altceva.. lucrez. De 2 saptamani lucrez, de dimineaţă pană la 3-4 si sunt extenuata. SIngurul lucru pe care il mai fac este sa dorm. Non-stop.
N-am vesti noi. Cred ca vara asta o sa fie cea mai monotona vara.
Sunt obosita, ma dor toate si nu pot inceta sa ma gandesc la cat de mult iti simt lipsa. Nu fizica, ci psihica. Simt nevoia sa te aud, simt nevoia sa te ascult vorbind despre orice si mi-e greu.
Inchei aici.

14 June 2013

Save tomorrow.

Zile bune, zile rele, mai multe bune decat rele. Deci se poate si asa.
 Repet si aici ca imediat se va termina scoala si sunt foarte multumita de note, mai mult ca semestrul trecut. Dar nu asta e important. Important e ca se apropie o perioada de aproape 3 luni, (ma rog la toate divinitatile sa fie o perioada placuta, nu o vara deprimanta ca cele de pana acum care mi-au lasat un gust dulce-amarui). Ceea ce vroiam sa spun este ca vreau sa fie frumos. O vara abundenta in sentimente de fericire coplesitoare, carti geniale care te influenteaza puternic, muzica buna si prieteni care nu te abandoneaza. Poate ca cer prea multe, dar inauntrul meu inca vreau multe de la viata si nu renunt inca la visele si ideile care ma fac vie.
In ultimul post v-am spus ca m-am apucat de Cei frumosi si blestemati de F.Scott Fitgerrald. Ei bine, am terminat-o si nu pot spune ca m-a impresionat la fel de mult ca si Marele Gatsby. Am ajuns sa citesc chinuita schimbarile relatiei dintre Gloria si Anthony. Nu m-am simtit acaparata de carte, dar nu spun ca a fost rea. A fost... bunicica.
Cum am mai spus, se termina primul meu an de liceu si tot ce pot spune despre cei cu care sunt in clasa e ca sunt dezamagita. Am ajuns la concluzia ca aproape toti sunt superficiali, ipocriti si niste persoane care se ascund in spatele unei masti groase, lasandu-se condusi doar de ceea ce vad in jurul lui. Asta e ceea ce am vazut pana acum. Desigur, nu sunt toti asa, dar din 29 de suflete pot spune ca sunt doar cativa care ma impresioneaza prin caracterul sincer...
Va las, momentan,
Yours,
Laura.

8 June 2013

The Beautiful and Damned.

 Buna. Chiar ma intreb daca citeste cineva ce debitez eu aici.(?)
 De cam 4 ani, am o perioada neagra. Plangeam fara motiv, idei intunecate. Dar... in sfarsit simt ca totul se va schimba si ca negura,  care s-a format peste viata mea, peste sentimentele mele, se va dispersa. Cel mai probabil, nu dintr-o data, dar incetul cu incetul sper ca va deveni situatia mai roz.
Cand stau sa ma gandesc ca eu chiar o sa ma simt bine, fericita si  nu o sa mai simt ca ma sufoc ca intr-o celula,  nici nu-mi vine sa cred. Parca ar fi mult prea frumos.
    In fine... in sfarsit e frumos afara si cald. Oare cat o sa tina? Imi plac zilele ploioase ( cu o cana de ceai negru, o carte buna si jazz pe fundal), dar se presupune ca e vara. Sper ca va fi vreme frumoasa dupa ce se termina scoala. Asa inca e placut sa fii la scoala si nu murim de cald, dar toootusi.
M-am apucat de Cei frumosi si blestemati de F.S.Fitzgerald. Ma uimeste prin stilul sau simplu, dar fermecator. Prima carte pe care am citit-o scrisa de el a fost Marele Gatsby. Auzisem de ea, pe langa asta ma batea la cap o colega despre cat de grozava si geniala e cartea, asa ca atunci cand am mers la biblioteca, am si luat-o. Nu m-a dezamagit si am ramas puternic impresionata de aceasta carte: felul in care Gatsby isi cladeste viata din visele, iluziile si amintirile lui si felul in care totul din viata lui e aparent o minciuna; Fitzgerald nu a lasat nimic la intamplare si povestea curge fluent de-a lungul cartii.
Cei frumosi si blestemati e scrisa inainte de Marele Gatsby si din cate am citit am observat ca abordeaza de asemenea tema societatii anilor '20, descriind cu talent dorintele, relatiile si orasul New York. Nu pot comenta prea mult pentru ca nu sunt decat la pagina 57, dar ma incanta, pana aici.
Inchei cu gandul ca totul va fi mai bine si cu melodia mea preferata, momentan, de Rudimental. :)

7 June 2013

Got something.


      Am de gand sa pornesc de la acest gif. Intr-un fel sau altul e rezumatul la ceea ce ma gandeam in ultimul timp. 
    Daca stai sa te gandesti, asa e mereu. Indiferent de persoana, ca e buna, ca e rea, toata lumea vrea ceva. Desigur, nu intotdeauna e ceva de natura rea, dar cand te intrebi ce vrea o anumita persoana de la tine, mereu te gandesti la ce e mai rau. Cel putin, asa fac eu.  Si da, stiu, e urat si foarte pesimistic... Ce e si mai urat e atunci cand stii ce vrea o persoana de la tine, nu-ti convine, dar totusi nu poti sa lasi balta acea persoana. 
    Dar aspectul asta are doua fete: si tu vrei ceva de la muuulta lume. Vrei sa te placa, sa te accepte, sa te iubeasca. De ce? Probabil ca sa te simti tu uman. Sa simti ca esti normal. Totusi, uneori mai vrei si altceva.

     Ma simt pustiita. Nu multa lume stie ce inseamna, dar multa lume stie cum e sa te simti asa. Ma simt goala pe dinauntru, ca si  cum as fi singura pe lume, fara nici un prieten, desi sunt inconjurata de ei.
    Voi incheia aceasta intrare cu un lung oftat. 

10 April 2013

she moves in her own way.

         A doua zi de vacanţă, incă o zi neproductivă. Cred că o să mă transform într-un jeleu, intr-atat de leneşă sunt. Pana la urma, pentru asta e vacanta, right?       
          Relaxare, un pahar cu bere si o trupa rock irish. Combinatia perfecta.         
          Inainte sa ma apuc de blog ma gandeam cum o sa fac cu post-urile, ce subiecte sa abordez. E clar ca nu pot sa scriu niste chestii monotone, asa ca acest post e despre....  noi.        
          Suntem atat de incapatanati sa credem ca nimeni nu e ca noi, ca nimeni nu face lucrurile ca noi... ca suntem unici. Desi e urat, trebuie sa recunoastem ca nu suntem atat de unici pe cat am vrea noi sa credem. Parca de prea multe ori ni se intampla sa avem momentul ala in care sa zicem : „ Si tu faci asa?”, „ Ne potrivim perfect.”. Parerea mea e ca singurul aspect care ne diferenteaza  e gandirea. Multe lucruri le facem la fel, multe lucruri le vedem la fel, dar nu toti gandesc la fel. Acum, mai mult ca niciodata, tipurile de gandire sunt cat se poate de diferite, if you know what I mean (sa zicem ca nu toti tinerii de-acum sunt niste reprezentanti cat se poate de potriviti). Dar nu asta conteaza, pentru ca toti avem minunatele noastre defecte, unii mai multe decat altii, desigur.
        Cred ca de fapt  ne indragostim gandire, desi uneori am crede ca sunt ochii aia frumosi, sanii rotunzi si jucausi, spatele lat si puternic, trasaturile delicate sau puternice si conturate, si altele.
       Unfinished. 
        Si nu stiu ce o sa fac.. sa lasam treburile neclarificate si sa nu vorbim despre faptul ca n-am mai vorbit de aproape 2 saptamani? Sa nu vorbim despre faptul ca tu ai o atitudine atat de caustica, deparca ti-as fi gresit cu ceva... poate chiar am facut-o si nu stiu ce anume am gresit.
      Analizez comportamentul meu de pana acum si tot nu-mi dau seama cu ce-am gresit, dar realizez ca nu am gresit cu nimic, ca de fapt tie doar iti place sa ma tratezi asa ca si cum as fi facut ceva rau si ca asta faci tu intotdeauna.
     Ei bine, hai sa o lasam asa. Unfinished. M-am saturat sa ma milogesc dupa sentimentele tale inexistente.